Happy Helouin!

Pentru unii pot parea uitata de vreme in mijlocul bataturii. Ieri, in timpul aventurii cu banda de alergare, nu mi-am putut ascunde mirarea cand am vazut in hypermarketurile noastre o reala preocupare si o bogata oferta de produse pentru helouinsi (nu ma obosesc sa scriu cum trebuie, oricum ma enerveaza rau toata tampenia asta). In plus, nu e destul helauin pe sufletul nostru sa mai ne facem unul? Ba mai mult, sa-l si sarbatorim.

In fine, nu vreau sa intr-n conlict cu prietenii nostri de peste granite, dar vad ca oamenii sunt bine "ancorati" in... realitate. In plus sunt ahtiati dupa mortaciunile din Carpati, voievodul nostru Vlad Tepes e idolatrizat pentru cantitatea de sange consumata la o deschidere a gurii, etc. Nu continui pen'ca deja mi-am primit... dedicatzia! (v.poza)

Happy Hellowin!

Trupa: DRACUL, melodia: FOLLOW ME

Observatie interesanta: nu stiu daca voi ati observat, dar in primele 60 de secunde deja s-a rostit esenta, adica ce era de zis: DRACULEA, TRANSILVANIA, ROMANIA, CONSTANTINOPOLE, etc. Unde naiba au invatat astia istoria, cu cine si ce naiba au inteles din ea? Lui peruchiatu' ala, ii fac vraiste toate cele trei perechi de peruchi (asa se zice?!:)), ca prea ma enervai... :))

Ce bine e sa lucrezi la.. Carrefour!

Cum drumul spre iad e pavat cu bunele intentii, asa m-am hotarat si eu sa-mi iau banda de alergare magnetica pentru ca, se recomanda miscare. Si cum traiul zilelor noastre ne condamna la inactivitate fizica (oare nu-i o falsa problema, un sablon, macar pentru unii?) zis si facut. M-am prezentat la Carrefour de unde mi-am achizitionat banda de alergare electrica Basic. Si m-am pus pe miscare. Adica la fiecare doua zile m-am deplasat intre P-ta Iancului si Carrfeour Militari pentru a schimba banda, intrucat, asa cum aveam sa vad la capatul unei saptamani pline de miscare, lotul respectiv avea un defect de fabricatie la sistemul de tractiune.
Am ajuns astfel sa-l cunosc (personal) pe tipul de la sportive, genul slabut, blond, cu plete angelice si ochi albastri, un pic (mai mult) zapacit, vesnic ocupat, solicitat, strigat (Andrei ce numar au manusile alea de box, Andrei vino te rog la raftul de genti, Andrei nu mai merge calculatorul, te cheama la Info, etc. etc).

In vacarmul asta, putin incurcat dar inca plin de politete, exact in doza necesara pentru a calma spiritele, Andrei si-a facut timp si pentru banda magnetica. De cum m-a vazut, a zambit, a dat un telefon sefului, a terminat rapid, a desfacut pachetul si la intrebarea mea “Ce putem face?” mi-a raspuns: “Ce-a zis sefu’, o desfacem, o montam si alergam pe ea strigand: Ce bine e sa lucrezi la carfur!” No comm.

Nu stiu de ce, dar nu cred ca asta zisese Sefu'. Dealtfel, eu mi-am primit banii pe bunele mele intentii. Cat despre Andrei, nu stiu de ce, dar cred ca a fost ultima lui saptamana acolo. Cineva trebuie sa-l descopere! Mai mult ca sigur ca dupa o cariera de manechin, isi va urma cursul firesc de producator de materiale sportive sau de muzici!

Happy Halloween!

Sebastian Bach, I remember you



Sfantul Dumitru si... "noile invoieli"

"Sfantul Dumitru este patronul pastorilor si stapanul iernii. Daca jumatate din an stapaneste Sf. Gheorghe, cealalta jumatate este stapanita de el. Este ziua soroacelor pentru slujbe si diverse inchirieri, incheiate de Sangiorz. Noile invoieli aduc prilejuri de aldamasuri si de veselie. Originea pastorala a obiceiului este dovedita atat de durata de sase luni a intelegerilor, cat si de cunoscuta zicala: "La Sangiorz se incaiera cainii, la Samedru se bat stapanii... citeste mai departe aici.


La noapte voi vedea din nou focurile la portile caselor si oamenii in jurul lor, pentru ca voi pleca in locurile mele...

Alternative in noapte

Ce se poate face intr-o seara de toamna? De exemplu in seara asta? Un drum la Balcik, dus-intors, cu 30 minute sedinta foto pe coasta, cu blitzuri, dar numai daca e furtuna sau peste Balcik a cazut prima zapada saaauuu... daca maine sunt dejurnai dis-de-dimineta si timpul nu ajunge, ramane asta! O carte cat se poate de interesanta. S-o cautam intre timp!

BTW: Dar cade vreodata, cu adevarat, zapada peste Balcik? Aceasta-i intrebarea!

Amiezile unui oras fara vina




Titu, oras, comuna? Poate ca unii ati auzit de substantivul asta indarjit in a fi propriu de atat amar de timp (atestat documentar pe la 1635), dar mai putini stiti despre ce este vorba. Si n-as putea sa fiu banuita de nici cea mai mica rea intentie, doar sunt  nascuta in inima Dambovitei.
In goana nebuna intre doua zile din viata, intre fabrica si casa, intre noapte si zi, pisici si caini, etc...desi  ajung sa trec prin Titu de 2-3 ori pe saptamana, n-am reusit sa-i vad fata la lumina zilei. Dar ziua de ieri, excesiv de luminoasa din octombrie asta tarziu, mi-a adus in fata oraselul care nu se grabeste niciodata. Sentimente confuze m-au napadit. Era ca  o culpa (fara vinovatie). Sau ca un repros pe care mi-l faceam fara sa stiu exact anume pentru ce. Era un sentiment de abandon. Era orasul meu, v-am spus doar ca oamenii cei mai dragi si apropiati sangelui si sufetului meu sunt acolo. Dar era trist si gri si parca cineva, un arhitect misterios, si malefic, dorea cu orice pret ca totul sa fie dizarmonic in locul ala, iar oraselul sa nu poata sa spuna nimanui nimic. Absolut nicio cladire nu se potrivea cu locul sau, cu ce avea in jur. Sau cu alta cladire…Era o situatie de doua ori dramatica. Era orasul pe care il iubesc atat de mult, un oras care nu are nimic de spus si nu vrea sa supere pe nimeni.  Parca si putinii oameni pe care-i zaream de-a lungul drumului, n-aveau niciun ideal, nici ce pierde si nici ce castiga.
Era, mai curand, o situatie de genul acela cand esti plin de nervi, ai omul la care teoretic ar trebui sa tipi in fata ta, ca el e vinovat de pocinog, dar nu poti  sa o faci, pentru simplul motiv ca este atat de umil si slab, si sters si mut...ca nici macar nu ai cu cine sa te certi. Singura personalitate in orasul acesta, cu obrazul de un caramiziu inca interesant, era  si ramane gara. Vechea gara din Titu, loc in care ruta  mea feroviara se incheia si-mi incepeam traseul de 5 km pe jos, pana la casa bunicii. Asta acum cateva...decenii. Atat.
Am oftat. Seara se lasa peste micul oras. Din spate, o voce tinea sa incheie completand scurta poveste: "Stai linistita, mai vorbim peste 2-3 ani". Intre timp, ieseam din Titu, loc din care zaream deja cladirile impozante ale Uzinelor Renault – sediul celui mai modern centru de testare auto din Estul Europei, inaugurant cu mare fast cu numai ceva timp in urma, pe o suprafata de 360 ha...
M-am scuturat, am inchis ochii si-am inceput sa numar in gand ultimele investitii aparute foarte de curand in oras: un supermarket, pe langa cel vechi, mai demult inaltat, apoi imaginea panoului publicitar care anunta deschiderea unui...mall!!, etc...

Vocea din spate s-ar putea sa aiba dreptate. S-or fi ocupat deja posturile de femeie de serviciu pe statele uzinelor Renault - Titu?!

Va ganditi la viitor? 
ps: (vezi si setul fotografii de aici, pe care, cu temei as putea sa-mi pun si eu uatamarku', macar pentru sustinere, incurajari, tranfer si frigul de pe camp la ceas de seara, colaborand, brrrrrrr ;))

   

Minuni de o zi, salam si cutite... la Military Fashion Show

Toamna, boli, minciuni, studii de caz peste studii de caz, legi nestiute de nimeni, dureros resimtite insa prin aplicarea lor in carnea vie, chipuri hide, trupuri deformate de uritenia mintii, sentinte judecatoresti definitive si irevocabile de aplicat intr-o luna dar uitate prin birouri de oameni care se plictisesc si atunci cand se plictisesc (cum e oare sa te plictisesti?) nu stiu decat sa imprastie ura si dezordine, peste o lume plina deja de ura, dezordine, minuni de o zi, salam si... cutite. Uneori iti e sila, alteori iti e mila... iar alteori rizi pur si simplu, doar imaginadu-ti cit de mici pot fi oamenii mari. Sa dam sonorul incet si sa nu ciocanim in usile incuiate ale oamenilor importanti, cu burta plina de expertiza, care evo/alueaza parca de mii de ani intr-o lina si infinita involutie!

Unde gasim toate acestea? Intr-un SHOW veritabil cu Military Fashion Show al celor de la And One, desigur!

Imi place manelele!

Io m-am gandit foarte bine si sa stiti ca mie-mi plac manelele. Foarte mult. E frumoase, reconfortante, se aude peste tot, chiar si-acum de peste gard... Au si mesaj, le asculta si Sarah lupoaica mea (chiar daca fara sa vrea) si Antonel si Iliuta, copiii lu’ Sarah. Ba, daca mai uit mai bine la Atonel, chiar are fata de cocamanelar. Se asculta in vacanta, la bucurie, la doliu, la sesiune (se lauda deunazi un student de la camine de la Iasi). In plus, de ce sa nu fiu deschisa la nou, la variat, la inedit ?

O melodie potrivita pentru toti prietenii si vecinii mei de la etajul 6 ! Faaaaara numaaaaar de la FERNANDO! Asta e fratilor! Aculturatie se numeste si sa nu va temeti de ea. E o revelatie... o realitate! Cea de fiecare zi...

oW0T0?fs=1&hl=en_US&rel=0">

Ce mai facem cand ne plictisim si ne e lene sa ne scarpinam pe burta...

Exista oameni care au atat de mult timp liber, incat gasesc de cuviinta sa si-l umple, dand sfaturi in afara subiectului, pentru ca asa au fost invatati sau asta scrie in "fisa postului": sa arunce cu rahat pe geamuri! Este lucrul care ma enerveaza cel mai tare. Eu cand ma plictisesc, dorm sau ma duc in munti, pe mari, la cainii mei... Dar fac ceva. Nu sparg icoane.


I DON'T NEED THE CITY, NEUROTICFISH

sfat: daca tot ne e lene sa ne scarpinam pe burta sau nu ajungem la burta, propun sa ne scarpinam in alta parte; poate vinE idei

MacDonalds Fail

Azi m-am decis (mai ales dupa ce am patit in seara asta): trebuie sa ma adresez imediat unui psiholog. De ce? Din doua motive flagrante, pe care le-am trait excesiv de dezagreabil in ultimele zile:

1. Incapacitatea de a "menegiui" corect stressul si de a oferi un raspuns pertinent intr-un interval de timp decent, asa incat ajung sa-mi pierd cumpatul si controlul asupra pulsului si tensiunii arteriale (fenomene cunoscute in literatura de specialitate ca distonice, vegetative, tulburari ale sistemului nervos vegetativ, fara o cauza organica)  din motive care nu tin de mine, cu atat mai putin din vina mea... si vorba aia: "Mai bine mor de mina mea, decat de mina altuia!"  In felul asta, de mila tuturor si dintr-o cauza pur patriotica o sa ajung sa merg pe strada, sa vad un caine chior si-o mitza schioapa si-o sa-ncep sa plang sau sa-nghit pastile sa-mi calmez pulsul galopant de suparare. Pai ce vina am eu? Sunt mama Omida? Mesterul Stie -Tot? Pe mine cine ma plange si cine ma salveaza?

2. Trebuie sa lucrez putin la cresterea intervalului de interventie a unui altuia (alteritatii) in spatiul meu intim, mai ales intr-o capitala aglomerata ca a noastra. Ce-am patit astazi voi resimti mult timp ca o experienta  neplacuta. Am facut alegerea nefericita de a cina undeva in oras, in stil junkie. Fatal. Ceea ce parea o salata de legume agreabila s-a transformat odata cu lipirea de scaunele noastre la  masa comuna, a unei familii foarte decente dealtfel, dar care avea o singura vina: scaunele lor erau lipite de ale noastre, untr-un adevarat cosmar. Despre ce distante sociale mai vorbim aici? Sau personale? Dar intime? Sa fim seriosi! Gramada globalizata specifica societatii consumeriste... Ceva mai rau nu poate exista! Am aflat astfel ca "Astia de la MacDonald se respecta dom'ne, au filosofia de tip Macdonalds, etc..." Se pare ca domnul familiei lipite simbiotic de scunele noastre, era un mare fan MacDonalds ceea ce pe mine nu ma interesa cam deloc.  As fi mancat niste zacusca!  :)) Singurul motiv pentru care ma aflam in acel loc si la momentul acela, (aici si acum zice latinul, iar romanul il traduce repede cu hic et nunc) era acela ca-mi scazuse brusc glicemia si riscam sa cad printre hipsterii si pipitzele cu genti imense din areal...

Deci ma programez la psiholog. Si nu glumesc deloc. De-i nevoie, fac rost si de "trimetere"... Sunt tare curioasa cum se va rezolva un astfel de caz, care dupa parerea mea, de psiholog, nu este deloc unul complicat si se poate rezolva prin... exercitii si invatare! (vezi terapia cognitiv-comportamentala)

Un "Furacios" naiv

Individul din foto, chipurile se uita, se plimba, testeaza diferite echipamente de telefonie&smth. In realitate, fura. Si nici macar nu stie ca e inregistrat. Uneori ma-ntreb, cata minte poti avea sa faci una ca asta. Amanunte interesante despre "Furaciosul" pe site-ul Politiei Capitalei, aici, cat si pe pagina de Facebook, aici. Il veti vedea in diverse ipostaze prin magazin, pana la momentul decizional. Interesante si reactiile de pe Facebook. Excelenta initiativa baietilor astora! Sa-l vada si lumea pe flacaul nostru ce poate! Pe de alta parte, stau si ma-ntreb ce naiba fac oamenii aia din magazin, ma refer la angajati. Intamplator cunosc arealul si stiu ca sunt cativa, suficienti totusi ca un ochi sa fie aruncat si inspre clientela care.... testeaza.

Viata intre 2 cifre: 0 si 1


Acum 2 seri a cazut reteaua electrica. In acelasi timp: centrala, alimentarea TV, telefon, computer, lumina, etc. Fara computer nu am mai avut tv tunner, winamp, programe tv, info, print, email, fax2mail, telefon VOIP, etc: deci NIMIC. Cu ani in urma, vreo 10, radeam cand citeam despre americanul obisnuit caruia daca i-a cazut calculatorul face un atac de panica si ramane paralizat cu mana pe telefon pana vin baietii de la service. Paralizata eram si eu, tremurand nu stiu daca de frig sau de frica. Era ca si cum nu mai aveam o mina sau un picior. De-atunci, tot ma gandesc la viitor.

Cand vreau sa ma detasez de gandul cel negru, ma uit in ofertele de joburi unde scrie: daca aplicantul poseda permis de conducere si cunostinte avansate in folosirea computerului sunt conditii favorizante.  Deci ma mut la alta masa... ca n-am nicio sansa. Nu scrie nicaieri: daca are cunostinte de psihologie sau stie sa bata la masina sau are empatie, sau nu fura, stie sa cante la pianina, sa croseteze, nu minte, nu ucide, nu da la gioale. pe sub masa sau pe la spate. Nicaieri acestea nu apar ca si calitati care sa creasca valoarea CV-ului.

Si viitorul tot in (doar) 2 culori (valori) imi apare: alb sau negru. Niciodata in nuante de gri. Incep sa cred tot mai mult in versiunea amicului Eftimie de la presa Nationala. E despre viitor, deasemenea.Dar nu va spum cum... :)
Intre timp s-a reaprins lumina in cartier. E dimineata.

LAIBACH - B Mashina

Windows Phone 7 - powered by Microsoft

Windows Phone 7 's ready!

Cel putin asa ne povesteste "live si online" (:)) Steve Ballmer, CEO Microsoft. Victor este curios, Piticu un pic agresiv, etc. Alte reactii culegem pe drum. Just curious...

De esti curios si tu, urmareste aici.

Testul gay... la fete?

S-a decis! Psihologii astia iar au decretat; esti gay daca-ti place modelul slim, elegant, ergonomic, etc. din stanga; esti normal daca-ti place magadoaia din dreapta... 

Se pune si la fete? :))))))))))

  Si o dedicatie tematica: INFORMATIK, vedeti voi cu ce! :)


To Be or Not (Inside Virtual)

Cu ani in urma, la intrebarea "Si pe ce mail sa-ti scriu?", la citirea cartii de vizita cu numeprenume@yahoo.com ori numeoffice@gmail.com, s-a ris ironic: "Bai, tu nu-ti dai seama cat de penibila esti?"

Mai bine penibila, decat inexistenta!

De cate ori ati vazut cazute domenii din @yahoo.com, @gmail.com, etc? Dar nationale de-ale noastre bughetare sau nu? Vezi blablabla@rds.ro, @mfinante.ro, @just.ro, ca sa dau doar cateva exemple?! Ca sa nu mai zic de site-uri! Deci cine ride la urma...

Dedicatie: Imperative Reaction, SCORPIO




HIM - pentru voce

Urat rau Ville asta, gras, prost, hipster, napster, manelar si ce s-o mai gasi... dar are voce! grava! deci se trec cu vederea "defectele"! ;)


Legea sanatatii mintale

        Legea sanatatii mintale si a protectiei persoanelor cu tulburari psihice a fost modificata conform Conventiei Europene pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, a anuntat joi Ministerul Sanatatii. Conform noilor reglementari, pacientii cu afectiuni psihice au dreptul de a desemna un reprezentant conventional, o persoana cu capacitate deplina de exercitiu, care sa ii asiste sau sa ii reprezinte pe durata tratamentului medical... citeste aici: http://www.hotnews.ro/stiri-doctorh_actualitate-7901222-legea-sananatii-mintale-protectiei-persoanelor-tulburari-psihice-fost-modificata.htm

Manastirea Aladja


















"Aladja, în limba turcă semnifică „multicolor”, ceea ce ne face să gândim că numele provine de la culoarea zidurilor luminoase și multicolore datorate picturilor din camerele din stâncă, săpate pe două nivele, fiind la o înălțime de aproximativ 40 m. Această mănăstire a fost un loc de retragere și refugiu pentru cei care se opuneau credinței și convingerilor călugărilor aflați în Manastirea Rila sau... citeste mai mult, aici.

Parcul Gulhane - Istanbul

Atat poate o camera de Nokia de 2 MP. Pacat ca nu se vad sutele de papagali multicolori care zburau deasupra aleilor imense. Macar se aud!



Parcul adaposteste Muzeul Portelanului Turcesc, cu ceramica otomana timpurie si piese din secolele XVII-XVIII. Da' va zic eu, interesant e peste gard! :) ) Parcul e chiar langa Muzeul de arheologie si langa Palatul de Trezorerie (unde veneau domnitorii valahi sa plateasca darile la Sultan!) si a fost in trecut teren de vanatoare regal. Merita de vazut si parcul, dar mai ales Palatul. Au strans ceva in sute de ani de istorie.

Daca va e lene, luati tramvaiul din fata Agiei Sophia si coborati la prima sau la a doua! :) La prima e muzeu, hranesti spiritul; la a doua e piata de peste unde hranesti burta!

Manastirea furata din Sf. Constantin si Elena, in picioarele goale

Este cea mai  veche statiune de pe malul bulgaresc al Marii Negre. In 1897 municipalitatea orasului Varna a luat hotararea sa contruiasca proprietati in aria monahala "St. St. Konstantin si Elena".

Numita Drouzhba in trecut, a fost intemeiata in 1908, cu scopul de a gazdui pacientii cu tuberculoza. Numele vine de la manastirea Sf. Constantin si Elena construita la inceputul secolului XVIII.
Statiunea se afla intr-un parc amenajat, la 10 km de Varna si 7 km de Nisipurile de aur.

Daca ajungeti pe-aici ati putea vedea ce-a indraznit sa ramana dupa transformarea manastirii in hotel, restaurant, etc., adica
manastirea Sf. Constantin si Elena; apoi resedinta regala de vara Euxinograd, parcul, podgoria si Gradinile Botanice ale Universitatatii Sofia. Una dintre cele mai bine pastrate asezari medievale din tara, Kastritzi, a fost recent descoperita de sapaturilor arheologilor la Euxinograd. La jumatatea secolului XIV, Kastritzi era un port aglomerat, frecventat de comercianti venetieni, genovezi si bizantini. Aud  si vad cu ochii mintii harmalaia acelor vremuri... :)

Azi gasiti restaurante, pub-uri, cafenele, pizzerii, patiserii, baruri, adica cei pusi pe "dicstarctie", si erau slava Domnului, nemti scapati de sub vigilenta sefilor  seriosi, dar si englezi scapati de morala  mult prea rigidaei Anglii victoriene ( ;) ). Cateva perechi atipice, ca de regula pe litoralul bulgaresc la sfarsit de sezon, vin sa intareasca teoria emisa aici: un el tanar si o ea ce putea sa-i fie mama, tinandu-se de mana pe sub salciile din imediata vecinatate a plajei; un el supraponderal, "cu greutate" (si in bani) cu cateva puicutze locale si exemplele pot continua.
Merita vizitat turnul cu ceas. Plaja este formata din golfulete cu nisip fin si formatiuni pietroase. De luat in calcul si... in picioarele goale... pentru nostalgici.

Bonus, 2 filmulete mici, in graba, cu un nokia e63, pe seara!